De la o carte scrisa de Ryu Murakami, asa a inceput totul…In clasa a XIa, am descoperit literatura japoneza, dupa care am inceput sa citesc tot ce gaseam despre cultura, traditii japoneze, iar in clasa a XIIa cand toata lumea se gandea la ce facultate sa dea, cu ,,Supa Miso”,de Ryu Murakami in mana, m-am hotarat sa urmez Facultatea de limbi si literaturi straine, sectia engleza-japoneza.
P.S. Pentru cei care vor sa invete limba japoneza,este
o limba grea, dar nu este imposibila. Odata ce patrunzi
in gramatica, descoperi stilurile de limbaj, iti schimbi
automat si modul de gandire. Pentru a invata limba
japoneza ai nevoie doar de un singur lucru: sa vrei
cu adevarat s-o inveti, restul vine de la sine!
Bafta si spor la treaba!Ne vedem in Tokyo
Sunt cea mai mica eleva a d-nei Ana Maria avand doar 13 ani. Am inceput sa invat japoneza pentru ca am o pasiune pentru origami si anime-uri si incercand sa aflu tot mai multe despre acestea am invatat cate ceva despre Japonia si obiceiurile acestei tari. Cand am teme gen scriere prin semne ma straduiesc mai mult fiindca sunt stangace si imi e mai greu dar cu toate astea imi e usor sa invat aceasta limba si sunt foarte bucuroasa ca am o profesoara atat de simpatica.
P.S:daca te prinzi usor de reguli o sa iti fie foarte usor sa inveti aceasta limba
Am inceput sa stiudiez japoneza acum trei ani, atrasa atat de limba melodioasa cat si de misterul intregii culturi ce sta la baza acestei tari. Am avut marele noroc de a o intalni pe Ana Maria, pe atunci studenta inca in ultimul an de facultate. Am indragit-o imediat, inca de la prima lectie, si in scurt timp orele in care invatam cu ea au devenit cel mai asteptat moment al saptamanii.
Lectiile sunt dinamice si bine structurate, reusind sa te tina captivat pe tot parcursul lor. In cele doua ore reusim sa lucram diverse texte simpatice, din care inveti o sumedenie de cuvinte si structuri gramaticale, facem scurte conversatii pe diverse teme si partea mea preferata, vizionarea unui material video in care sunt prezentate experinentele traite de un “gaijin” in Japonia. In cazul meu aceste lectii au facut minuni. Daca la inceput eram atat de inhibata incat cu greu deschideam gura ), acum datorita progresului facut resusesc sa ma descurs intr-o conversatie.
Iubind atat de mult sa predea, Ana Maria reuseste sa se apropie foarte mult de elevii sai. Daca simte ca ceva nu iti place, nu iti da in cap:)) ci dimpotriva este incredibil la cate jocuri (puzzle, desene, carti) si la cate metode distractive se va gandi pentru a te face sa inveti de placere.
In acesti trei ani am invatat limba, cultura si civilatia japoneza, am participat la festivalul “natsu matsuri”, unde imbracate in kimono am prezentat dansuri traditionale, si nu in ultimul rand m-am pregatit pentru noryoku shiken (la care astept cu nerabdare rezultatul).
Desi a pornit ca o curiozitate, acum a devenit pasiune, anul acesta urmand sa ma inscriu si sa dau examen la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine sectia Japoneza. Sunt multumita de faptul ca voi intra la facultate cu un bagaj mare de cunostinte, datorate acestor frumoase lectii.
Era o seara linistita in 2005. Aveam doar 9 ani pe atunci. Toate programele de desene animate se terminasera de mult iar eu nu aveam chef sa ma culc. Dand din canal in canal in speranta ca poate voi gasi macar un film decent (pentru 9 ani) am o mare surpriza si gasesc niste desene animate. Ciudate intr-adevar la inceput. Erau subtitrate in limba romana, pe o limba care nu mai semana cu nimic din ce cunoasteam, pe un canal de care nu mai auzisem niciodata inainte, dar era pe postul unde de dimineata am urmarit foarte entuziasmata “Zambetul lui Sharon”. Aparent, acolo era intr-o padure mare si intunecata unde din copac in copac sarea…un baiat cu par lung argintiu imbracat intr-un costum rosu si cu urechi de caine. Da, interesant. Ulterior am aflat ca acel serial se numea Inuyasha. Atunci am inceput sa ma uit pe A+ in continuare si am avut placerea de a vedea mai multe anime-uri interesante si in curand am fost pasionata de Japonia si misterele sale. 3 ani mai tarziu mi s-a intamplat ceva uimitor. Eu si cu colega mea de banca din generala am incercat la un moment dat sa invatam sa scriem in japoneza. Asa am dat noi un search pe google si am gasit acolo ceva ce se numea Hiragana. Da ok, interesant. Si am inceput sa le scriem pe toate. Doar ca nu le-am retinut niciodata, in afara de caracterele pentru “i, o , a, si na” din care imi scriam numele, nestiind pe atunci de katakana. Intr-un final la NijiKon II am aflat crudul adevar. Recunosc ca am fost putin dezamagita. Mai trec niste ani, mai trec niste anime-uri si vine mai 2009. Cea mai frumoasa perioada a vietii mele. Atunci am inceput japoneza. Doamne eram incantata, nu imi venea sa cred! Am numarat minutele pana la prima ora si am fost foarte entuziasmata de d-na Ana-Maria. Orele erau placute, pe calculator si ma amuza teribil parte din “Yan-san”, adica strainul de care se povestea mai devreme, in care apar alte personae decat cele din povestea initiala, cu skituri inventive si comice, explicandu-ne gramatica acelei ore. Eu sunt eleva care a facut pauze lungi de tot din cauza scolii, poate ati mai auzit de mine . Oricum acum incerc sa ma duc o data pe saptamana, deoarece ma pregatesc pentru noryoku shiken, deorece imi doresc ca la sfarsitul clasei a XII-a sa primesc o bursa de studii in Japonia la stiinte B, adica medicina. Eu acum sunt clasa a IX-a si multi mi-ar zice ca mai am timp sa ma gandesc dar eu simt ca asta vreau sa fac. Am mai vazut un comment dragut pe aici care zicea ca pentru a invata japoneza trebuie sa vrei. Cred ca si daca zic 2+2=4 nu este mai corect decat enuntul mai sus formulat. Dar adevarul este ca in 99,99 % din cazuri cei care fac japoneza o fac din placere si nu pentru ca ii obliga parintii, ca in fond, nu este o materie de scoala si nu ar conta. Poate ca tuturor li s-a mai zis. “De ce faci japoneza? Cu ce te ajuta?” Eu cred ca ma ajuta pentru ca pot sa inteleg gandirea altui popor ce are o istorie inversunata si lunga, si in plus, sa fim seriosi, privirile persoanelor care aud asta pentru prima data sunt absolut nepretuite, deoarece eu cand ma prezint unei persoane noi zic: Sunt Ioana si fac japoneza.
De mic am fost pasionat de cultura asiatica si in special cea chineza care era (si inca este) mai raspandita. Pana intr-o zi cand am descoperit anime-urile (da… tot ele ) si pe urma manga-urile. Am inceput sa ma interesez de Japonia (cultura si limba in special) si mi-au placut foarte mult. Cautand am descoperit o scoala ce preda japoneza (nu mai stiu numele ) si asa am dat de doamna profesoara. Din pacate nu am putut face multe cursuri de japoneza (probleme personale) insa un lucru il pot spune: orele de japoneza cu doamna Ana Maria au ramas in mintea mea si sunt o amintire foarte placuta! Totul este predat si explicat cu foarte multa placere si caldura fiind usor de asimilat!
O limba minunata predata de o persoana EXCEPTIONALA!!
se pare ca sunt al doiela baiat.
animeurile firar ele sa fie:) ele m au facut sa tanjesc dupa japonia:) cum aveam boala pe sistemul romanesc, si ideea de a pleca din tara era foarte puternica , japonia parea sa fie mitu:) as vrea sa spun ca am ajuns in japonia,dar nu s a intamplat:) totusi am plecat, acum sunt student in danemarca.
meditatiile cu doamna Ana Maria au fost sursa mea de delectare in weekend, combinand lectiile cu discutii variate ,am aflat o multime despre japonia si despre limba japoneza. desi nu am ajuns inca in japonia, consider ca acele intalniri au fost foarte folositoare, pe langa atmosfera placuta, am acumultat cunostiinte care sper sa le folosesc intr o potentiala vizita in japonia:) niciodata nu stii unde te duc pasii:) daca doriti sa pasiti pe taramu soarelui rasare ,doamna Ana Maria e persoana potrivita:) veti gasi in dansa nu o profesoara clasica ci mai mult o sora mai mare ce incearca sa te traga in sus:)
ps scuze pt cum scriu:) de la bac nu am mai scris:))
Povestea mea a inceput in cls a XII-a cand o colega mi-a vb despre o trupa japoneza, the GazettE, mi-a placut enorm muzica si asa m-am hotarat ca vreau la japoneza, m-am inscris la facultate si din pacate nu am facut decat un an, mi-ar placea ca inainte sa ma reinscriu din nou sa fac cv meditatii, v-as fi recunoscatoare daca m-ati ajuta
Mie imi place japoneza nu din cauza animeurilor… Fiind pasionat de amsini am descoperit togue drifting, sportul meu preferat si odata cu el am descoperit si cultura Japoneza sau marog… 1% din ea… ca sa imi fie mai usor sa invat si sa inteleg mai mult, trebuie sa incep cu limba lor.
Japonia…
Mereu cand ma duc cu gandul acolo, un fior ma patrunde.
Amintiri frumoase mi se deruleaza in gand.(vara lui 2009,ne,sensei?\^.^/)
Primul contact cu limba japoneza l-am avut (tot) prin intermediul animeurilor.
Dupa ce am vazut primul anime am devenit din ce in ce mai prinsa de cultura,limba,de traditii.Am simtit ca trebuie sa stiu din ce in ce mai mult, si asa am ajuns sa ma indragostesc de Japonia.
Din dragoste, am inceput sa urmez cursuri de japoneza.
Aici am cunoscut-o pe Ana Maria sensei si pot spune ca sunt foarte norocoasa ca mi-a fost profesor.
Un adevarat pedagog,cu o rabdare de neclintit, a reusit sa ma initieze in procesul de intelegere al misterului pe care il iubeam atat de mult.
Intotdeauna Japonia va ocupa un loc important in inima mea pentru ca prin intermediul acesteia am ajuns sa cunosc persoane minunate si sa-mi schimb modul de gandire, reusind sa iau contact cu o cultura cu totul deosebita.
Am ajuns pe acest site din pură întâmplare, în căutarea tradițiilor de nuntă japoneze. Îmi pare nespus de rău că nu locuiesc în București, aș fi venit la orele de meditații cu cea mai mare plăcere. Sunt pasionată de tot ce înseamnă Japonia de mică, iar acum sunt la un pas de majorat. ) Îmi doresc extrem de mult să devin ceva micuț, oricât de mic în Japonia, iar acum mă chinui singură să învăț japoneza. ^^
Baftă în continuare cu meditațiile și la câți mai mulți elevi silitori ca cei de sus. ^^
Ja ne.
Dupa ce am vazut cateva filme asiatice si mai ales Memoriile unei geishe mi-am spus clar trebuie sa invatz japoneza, asa k am inceput sa caut pe net diverse cursuri, primu site gasit de google fiind acesta!!!Acum,ma duc de drag la pregatire, chiar daca nu prea am timp de “toci toci”:) si nu as pierde nicio sedintza! Cat despre profesoara, am doar cuvinte de lauda! Asa k oameni buni INVATATI JAPONEZA, vorba aceea “merita toti banii din lume”! Maria iti doresc mult mult succes si toate cele bune! :*
Cred ca 90% din persoanele pasionate de japoneza au inceput cu animeuri si manga. Desigur si eu. Eram in clasa a 8-a, desi recunosc ca au fost animeuri la care m-am uitat de la 5 ani. In semestrul doi al clasei a 8-a am zis, bai dau la Creanga la japoneza. Am dat. Niste meditatii la franceza, si apoi examen. Cu noroc si ajutor am intrat, dar problema a fost ca m-am distantat cumva de Japonia dupa. Nu imi placeau orele, ma asteptam sa facem pe langa teorie si chestii cum ar fi sa gatim, gen mai japonez, dar … ne umpleau de gramatica, pe cand japoneza e si cultura. Am devenit dezinteresata, dar acum incep sa ii prind gustul adevarat. Pe langa munca, e o pasiune. Acum sunt a douasprezecea si vreau sa dau la Universitate pentru a continua cu aceasta pasiune. Imi place enorm sa vin la japo, gen e super interesant sa stai si sa afli chestii care nu compun doar cauzativul, sa afli despre cultura, mancare [mancare in special =p~ ah Ana mersi pentru retete], obiceiuri, iar Ana are un stil de predare just lovely. Daca as fi avut o profa de genul la liceu, acum eram undeva mult mai sus. Nu ai cum sa nu o adori pe Ana-sensei <333
Motto ganbarimasu.
Sensei, multumesc ca ai venit sa ne susti m-am bucurat asa tare parca imi mai crescuse entuziasmul cu inca jumatate :X:X:X de abia astept sa ne vedem miercuri la cursuri <333
Nu stiu de unde a venit dorinta mea de a studia limba japoneza. Sigur nu de la anime-uri. Mi-am dorit acest lucru pentru prima data in clasa a 8-a. Am asteptat totusi sa dau examenul de admitere, apoi am cautat pe cineva care sa ma ajute sa-mi indeplinesc visul.Am gasit-o pe Ana Maria, o persoana calda si placuta, si de asemenea un extraordinar profesor. Am indragit-o imediat. A stiut inca de la prima lectie sa ne prezinte intr-un mod captivant cam ce ar presupune studiul acestei limbi. Ne-a facut sa avem incredere ca o sa reusim sa intelegem si sa aprofundam o limba total deosebita de ce studiaseram pana atunci. Japoneza e o limba superba, e grea, dar este logica, iar placerea cu care mergem de fiecare data la cursuri se datoreaza Anei. Orele ei nu sunt “aride”, ca la scoala, suporturile de curs sunt placute, si, de asemenea, ne prezinta foarte multe despre cultura japoneza.
Nu ştiu când au început să-mi placă lucrurile legate de Japonia. Când eram mică nu făceam distincţie între ce e chinezesc şi ce e japonez. Ştiam ca e o diferenţa dar îmi era necunoscută. Mă fascina orice era legat de cultura lor (muzică, mancare, arte marţiale etc). Când aveam 11 ani am descoperit un anime care a marcat “îndragostirea” mea inevitabilă şi iremediabilă de Japonia: Naruto. Cumva, fără să-mi spună nimeni, am ştiut că e japonez (când am constatat asta încă mă uitam la Naruto dublat). La scurtă vreme am descoperit postul Animax unde am văzut si alte animeuri, învaţând astfel multe cuvinte. În vacanţa de vară dintre clasa a VII-a şi a VIII-a am mers, împreuna cu o prietenă, la nişte cursuri la Şcolala Japoneză din Bucureşti, dar apoi a început şcoala şi nu am mai putut să merg. În clasa a IX-a am fost foarte surprinsă să aflu ca în clasă aveam un număr neînchipuit de mare de colegi care doreau să înveţe japoneza. Astfel una dintre colegele mele a găsit acest site şi a luat legătura cu Yanagi-sensei care este o profesoară excelentă. Sunt abia la început dar îmi voi da silinţa sa învaţ această limbă superbă şi cu siguranţă voi reuşi cu o profesoară atât de bună.
Imi este foarte clar cand a inceput pasiunea mea pentru Japonia. Eram in clasa a doua si mi-a trecut prin cap… “Hei, daca tot ma uit la atatea animeuri, ce-ar fi sa mai prind si cate un cuvant?” Si de atunci m-am tot gandit la cat de minunat ar fi… Eram sigura ca a invata japoneza m-ar face sa ma simt speciala, caci nu este o limba accesibila tuturor, chiar daca, in ultima vreme, a devenit din ce in ce mai populara.
Pe langa super-mediatizarea culturii japoneze in zona artei digitale, care se intampla sa fie un alt hobby al meu, au mai existat multe ocazii de a observa esenta sufletului japonez, care continua sa ma fascineze. Este ceva unic.
In 2011, un grup de colege foarte entuziaste mi-au propus sa mergem impreuna la un curs de japoneza. Soarta imi batea la usa (oricat de clichee-at ar suna). Am luat legatura cu Yanagi-sensei si am inceput meditatiile.
Orele sunt dintre cele mai placute, mediul perfect in care sa inveti de dragul pasiunii.
Astept intotdeauna plina de nerabdare urmatoarea lectie, pentru ca stiu ca ma va duce cu un pas mai aproape de inima Japoniei, sufletul Tarii Soarelui Rasare, minunata sa limba.
Se pare ca sunt foarte multe persoane carora le place cultura Japoneza.Si eu sunt pasionata,desi nu stau in Bucuresti, caut pe internet tot felul de materiale de la facultati si manuale specializate pe anumite site-uri pt a invata singura aceasta limba.Daca imi poate spune cineva de unde pot face rost de materiale pt incepatori downloadabile de pe intret va rog frumos sa-mi spuneti.Din cate am citit mai sus,Ana Maria 先生 pare a fi o profesoara foarte indragita si mi-as dori foarte mult sa fac meditatii cu dansa , dar din pacate locuiesc in Fetesti,Ialomita si am doar 15 ani si nu pot calatori singura pana acolo.日本がんばってくださいね~!<3
Of, Doamne! Ce trece timpul. Si cand ma gandesc ca parca ieri ma uitam la Bleach pe Animax. Pentru mine, limba japoneza a devenit ca o materie usora, pe care o pot invata cu drag n_n. Atractia mea asupra majoritatii lucrurilor ce tin de Japonia este datorata postului de televiziune Animax. Dupa ce l-am descoperit acum vreo 6 ani, nu ma mai saturam sa ma uit. Apoi, am descoperit celelalte lucruri frumoase ale Japoniei: manga, mancaruri, hainele, muzica si lista poate continua. In urma cu 2 ani mi-am spus: ia hai sa ma apuc sa invat si ceva din limba asta. Pe atunci am incercat sa fac ce as putea mai bine pentru a invata mai usor carcterele si expresiile dar pur si simplu nu le retineam. Dar dupa ce anul trecut am descoperit-o pe Sensei lucrurile au devenit mult mai usoare si mai placute. Cu Sensei lectiile sunt placute si foarte interesant pe deasupra. Poti invata multe lucruri folositoare in viata de zi cu zi a japonezilor. Ii multumesc mult si sper sa aiba cei mai buni si mai ascultatori elevi mereu. Arigatou gozaimasu, Sensei! すきです、先生! n__n
eu stiu aproape jumatate din limba japoneza… e foarte usor! Nu am avut nici un profesor dar mi-a fost foarte usor sa invat. Studiez japoneza de la 8 ani iar acum am 13. Mi-a fost foarte usor sa retin! Imi plac si obiceiurile lor…totul.
GAMBAT KUDASAY! SAYOUNARA
Dupa ce am citit comentariile tuturor am decis sa scriu si eu unul ! Am 14 ani , sunt din Bucuresti , iar de 3 ani sunt pasionata de limba japoneza . Cand eram mai mica ( cam 8-10 ani ) urmaream desenele de pe Animax ( renumitul canal cu anime-uri ) , dar le consideram ca orice desen , pana cand am crescut si am inceput sa urmaresc anime-uri in particular . De un an am inceput sa citesc manga care m-a captivat atat de tare incat am inceput sa raman fara capitole de citit ! Oricum , am inceput sa ma interesez de Japonia ca tara , cultura , obiceiuri , mancare si traditii . Am fost uimita cand am vazut cate lucruri interesante sunt in Japonia , asa ca m-am interesat de un loc in capitala unde as putea sa invat limba japoneza ! Acum 4 sau 5 luni am gasit un curs online si mi-am lasat adresa de email ca sa fiu contactata , dar nu s-a intamplat nici pana in ziua de azi . . . Am fost putin suparata si m-am lasat , dar flacara nu s-a stins , asa ca am cautat iar si astazi am gasit acest site ! Am ramas surprinsa cate pareri placute si cate activitati ati facut si m-am decis sa incerc . Asa ca voi trimite doamnei Ana Yanagi un email cu cateva intrebari in legatura cu inscrierea mea , orarul si altele . Va multumesc .
Imi place mult japoneza. Meditatiile sunt distractive si foarte usor de inteles.
)
ganbatte kudasai
De la o carte scrisa de Ryu Murakami, asa a inceput totul…In clasa a XIa, am descoperit literatura japoneza, dupa care am inceput sa citesc tot ce gaseam despre cultura, traditii japoneze, iar in clasa a XIIa cand toata lumea se gandea la ce facultate sa dea, cu ,,Supa Miso”,de Ryu Murakami in mana, m-am hotarat sa urmez Facultatea de limbi si literaturi straine, sectia engleza-japoneza.
P.S. Pentru cei care vor sa invete limba japoneza,este
o limba grea, dar nu este imposibila. Odata ce patrunzi
in gramatica, descoperi stilurile de limbaj, iti schimbi
automat si modul de gandire. Pentru a invata limba
japoneza ai nevoie doar de un singur lucru: sa vrei
cu adevarat s-o inveti, restul vine de la sine!
Bafta si spor la treaba!Ne vedem in Tokyo
Ati facut treba buna domnule Ryu
Sunt cea mai mica eleva a d-nei Ana Maria avand doar 13 ani. Am inceput sa invat japoneza pentru ca am o pasiune pentru origami si anime-uri si incercand sa aflu tot mai multe despre acestea am invatat cate ceva despre Japonia si obiceiurile acestei tari. Cand am teme gen scriere prin semne ma straduiesc mai mult fiindca sunt stangace si imi e mai greu dar cu toate astea imi e usor sa invat aceasta limba si sunt foarte bucuroasa ca am o profesoara atat de simpatica.
P.S:daca te prinzi usor de reguli o sa iti fie foarte usor sa inveti aceasta limba
Anutza spor la invatat!!!!
Am inceput sa stiudiez japoneza acum trei ani, atrasa atat de limba melodioasa cat si de misterul intregii culturi ce sta la baza acestei tari. Am avut marele noroc de a o intalni pe Ana Maria, pe atunci studenta inca in ultimul an de facultate. Am indragit-o imediat, inca de la prima lectie, si in scurt timp orele in care invatam cu ea au devenit cel mai asteptat moment al saptamanii.
), acum datorita progresului facut resusesc sa ma descurs intr-o conversatie.
Lectiile sunt dinamice si bine structurate, reusind sa te tina captivat pe tot parcursul lor. In cele doua ore reusim sa lucram diverse texte simpatice, din care inveti o sumedenie de cuvinte si structuri gramaticale, facem scurte conversatii pe diverse teme si partea mea preferata, vizionarea unui material video in care sunt prezentate experinentele traite de un “gaijin” in Japonia. In cazul meu aceste lectii au facut minuni. Daca la inceput eram atat de inhibata incat cu greu deschideam gura
Iubind atat de mult sa predea, Ana Maria reuseste sa se apropie foarte mult de elevii sai. Daca simte ca ceva nu iti place, nu iti da in cap:)) ci dimpotriva este incredibil la cate jocuri (puzzle, desene, carti) si la cate metode distractive se va gandi pentru a te face sa inveti de placere.
In acesti trei ani am invatat limba, cultura si civilatia japoneza, am participat la festivalul “natsu matsuri”, unde imbracate in kimono am prezentat dansuri traditionale, si nu in ultimul rand m-am pregatit pentru noryoku shiken (la care astept cu nerabdare rezultatul).
Desi a pornit ca o curiozitate, acum a devenit pasiune, anul acesta urmand sa ma inscriu si sa dau examen la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine sectia Japoneza. Sunt multumita de faptul ca voi intra la facultate cu un bagaj mare de cunostinte, datorate acestor frumoase lectii.
ほんとうに ありがとうございます！！！
ベテラン ですね！！！Alice tine-o tot asa !
Era o seara linistita in 2005. Aveam doar 9 ani pe atunci. Toate programele de desene animate se terminasera de mult iar eu nu aveam chef sa ma culc. Dand din canal in canal in speranta ca poate voi gasi macar un film decent (pentru 9 ani) am o mare surpriza si gasesc niste desene animate. Ciudate intr-adevar la inceput. Erau subtitrate in limba romana, pe o limba care nu mai semana cu nimic din ce cunoasteam, pe un canal de care nu mai auzisem niciodata inainte, dar era pe postul unde de dimineata am urmarit foarte entuziasmata “Zambetul lui Sharon”. Aparent, acolo era intr-o padure mare si intunecata unde din copac in copac sarea…un baiat cu par lung argintiu imbracat intr-un costum rosu si cu urechi de caine. Da, interesant. Ulterior am aflat ca acel serial se numea Inuyasha. Atunci am inceput sa ma uit pe A+ in continuare si am avut placerea de a vedea mai multe anime-uri interesante si in curand am fost pasionata de Japonia si misterele sale. 3 ani mai tarziu mi s-a intamplat ceva uimitor. Eu si cu colega mea de banca din generala am incercat la un moment dat sa invatam sa scriem in japoneza. Asa am dat noi un search pe google si am gasit acolo ceva ce se numea Hiragana. Da ok, interesant. Si am inceput sa le scriem pe toate. Doar ca nu le-am retinut niciodata, in afara de caracterele pentru “i, o , a, si na” din care imi scriam numele, nestiind pe atunci de katakana. Intr-un final la NijiKon II am aflat crudul adevar. Recunosc ca am fost putin dezamagita. Mai trec niste ani, mai trec niste anime-uri si vine mai 2009. Cea mai frumoasa perioada a vietii mele. Atunci am inceput japoneza. Doamne eram incantata, nu imi venea sa cred! Am numarat minutele pana la prima ora si am fost foarte entuziasmata de d-na Ana-Maria. Orele erau placute, pe calculator si ma amuza teribil parte din “Yan-san”, adica strainul de care se povestea mai devreme, in care apar alte personae decat cele din povestea initiala, cu skituri inventive si comice, explicandu-ne gramatica acelei ore. Eu sunt eleva care a facut pauze lungi de tot din cauza scolii, poate ati mai auzit de mine
. Oricum acum incerc sa ma duc o data pe saptamana, deoarece ma pregatesc pentru noryoku shiken, deorece imi doresc ca la sfarsitul clasei a XII-a sa primesc o bursa de studii in Japonia la stiinte B, adica medicina. Eu acum sunt clasa a IX-a si multi mi-ar zice ca mai am timp sa ma gandesc dar eu simt ca asta vreau sa fac. Am mai vazut un comment dragut pe aici care zicea ca pentru a invata japoneza trebuie sa vrei. Cred ca si daca zic 2+2=4 nu este mai corect decat enuntul mai sus formulat. Dar adevarul este ca in 99,99 % din cazuri cei care fac japoneza o fac din placere si nu pentru ca ii obliga parintii, ca in fond, nu este o materie de scoala si nu ar conta. Poate ca tuturor li s-a mai zis. “De ce faci japoneza? Cu ce te ajuta?” Eu cred ca ma ajuta pentru ca pot sa inteleg gandirea altui popor ce are o istorie inversunata si lunga, si in plus, sa fim seriosi, privirile persoanelor care aud asta pentru prima data sunt absolut nepretuite, deoarece eu cand ma prezint unei persoane noi zic: Sunt Ioana si fac japoneza.
Anime-urile, dragele de ele.
De mic am fost pasionat de cultura asiatica si in special cea chineza care era (si inca este) mai raspandita. Pana intr-o zi cand am descoperit anime-urile (da… tot ele
) si pe urma manga-urile. Am inceput sa ma interesez de Japonia (cultura si limba in special) si mi-au placut foarte mult. Cautand am descoperit o scoala ce preda japoneza (nu mai stiu numele 
) si asa am dat de doamna profesoara. Din pacate nu am putut face multe cursuri de japoneza (probleme personale) insa un lucru il pot spune: orele de japoneza cu doamna Ana Maria au ramas in mintea mea si sunt o amintire foarte placuta! Totul este predat si explicat cu foarte multa placere si caldura fiind usor de asimilat!
O limba minunata predata de o persoana EXCEPTIONALA!!
PS: sunt alex din Elvetia
Iti multumesc mult Alex. Imi pare bine ca inca te mai gandesti la orele de japoneza. Succes pe toate planurile iti doresc !!!
se pare ca sunt al doiela baiat.
animeurile firar ele sa fie:) ele m au facut sa tanjesc dupa japonia:) cum aveam boala pe sistemul romanesc, si ideea de a pleca din tara era foarte puternica , japonia parea sa fie mitu:) as vrea sa spun ca am ajuns in japonia,dar nu s a intamplat:) totusi am plecat, acum sunt student in danemarca.
meditatiile cu doamna Ana Maria au fost sursa mea de delectare in weekend, combinand lectiile cu discutii variate ,am aflat o multime despre japonia si despre limba japoneza. desi nu am ajuns inca in japonia, consider ca acele intalniri au fost foarte folositoare, pe langa atmosfera placuta, am acumultat cunostiinte care sper sa le folosesc intr o potentiala vizita in japonia:) niciodata nu stii unde te duc pasii:) daca doriti sa pasiti pe taramu soarelui rasare ,doamna Ana Maria e persoana potrivita:) veti gasi in dansa nu o profesoara clasica ci mai mult o sora mai mare ce incearca sa te traga in sus:)
ps scuze pt cum scriu:) de la bac nu am mai scris:))
Andrei, inca scrii foarte frumos;) . Bafta multa in Danemarca.
Povestea mea a inceput in cls a XII-a cand o colega mi-a vb despre o trupa japoneza, the GazettE, mi-a placut enorm muzica si asa m-am hotarat ca vreau la japoneza, m-am inscris la facultate si din pacate nu am facut decat un an, mi-ar placea ca inainte sa ma reinscriu din nou sa fac cv meditatii, v-as fi recunoscatoare daca m-ati ajuta
Te astept oricand doresti sa incepi;)
Mie imi place japoneza nu din cauza animeurilor… Fiind pasionat de amsini am descoperit togue drifting, sportul meu preferat si odata cu el am descoperit si cultura Japoneza sau marog… 1% din ea… ca sa imi fie mai usor sa invat si sa inteleg mai mult, trebuie sa incep cu limba lor.
Japonia…
Mereu cand ma duc cu gandul acolo, un fior ma patrunde.
Amintiri frumoase mi se deruleaza in gand.(vara lui 2009,ne,sensei?\^.^/)
Primul contact cu limba japoneza l-am avut (tot) prin intermediul animeurilor.
Dupa ce am vazut primul anime am devenit din ce in ce mai prinsa de cultura,limba,de traditii.Am simtit ca trebuie sa stiu din ce in ce mai mult, si asa am ajuns sa ma indragostesc de Japonia.
Din dragoste, am inceput sa urmez cursuri de japoneza.
Aici am cunoscut-o pe Ana Maria sensei si pot spune ca sunt foarte norocoasa ca mi-a fost profesor.
Un adevarat pedagog,cu o rabdare de neclintit, a reusit sa ma initieze in procesul de intelegere al misterului pe care il iubeam atat de mult.
Intotdeauna Japonia va ocupa un loc important in inima mea pentru ca prin intermediul acesteia am ajuns sa cunosc persoane minunate si sa-mi schimb modul de gandire, reusind sa iau contact cu o cultura cu totul deosebita.
Varzuk desu~ (~.~)
ii desu ne Varzuka chan:).
Am ajuns pe acest site din pură întâmplare, în căutarea tradițiilor de nuntă japoneze. Îmi pare nespus de rău că nu locuiesc în București, aș fi venit la orele de meditații cu cea mai mare plăcere.
Sunt pasionată de tot ce înseamnă Japonia de mică, iar acum sunt la un pas de majorat. 
) Îmi doresc extrem de mult să devin ceva micuț, oricât de mic în Japonia, iar acum mă chinui singură să învăț japoneza. ^^
Baftă în continuare cu meditațiile și la câți mai mulți elevi silitori ca cei de sus. ^^
Ja ne.
Iti multumesc mult Ayu san. Multa bafta si tie si iti doresc sa ajungi “ceva mic” in Japonia
Dupa ce am vazut cateva filme asiatice si mai ales Memoriile unei geishe mi-am spus clar trebuie sa invatz japoneza, asa k am inceput sa caut pe net diverse cursuri, primu site gasit de google fiind acesta!!!Acum,ma duc de drag la pregatire, chiar daca nu prea am timp de “toci toci”:) si nu as pierde nicio sedintza! Cat despre profesoara, am doar cuvinte de lauda! Asa k oameni buni INVATATI JAPONEZA, vorba aceea “merita toti banii din lume”!
Maria iti doresc mult mult succes si toate cele bune! :*
Multumesc !!! Iti doresc mult spor la invatat in continuare. GANBATTE KUDASAI!
Cred ca 90% din persoanele pasionate de japoneza au inceput cu animeuri si manga. Desigur si eu. Eram in clasa a 8-a, desi recunosc ca au fost animeuri la care m-am uitat de la 5 ani. In semestrul doi al clasei a 8-a am zis, bai dau la Creanga la japoneza. Am dat. Niste meditatii la franceza, si apoi examen. Cu noroc si ajutor am intrat, dar problema a fost ca m-am distantat cumva de Japonia dupa. Nu imi placeau orele, ma asteptam sa facem pe langa teorie si chestii cum ar fi sa gatim, gen mai japonez, dar … ne umpleau de gramatica, pe cand japoneza e si cultura. Am devenit dezinteresata, dar acum incep sa ii prind gustul adevarat. Pe langa munca, e o pasiune. Acum sunt a douasprezecea si vreau sa dau la Universitate pentru a continua cu aceasta pasiune. Imi place enorm sa vin la japo, gen e super interesant sa stai si sa afli chestii care nu compun doar cauzativul, sa afli despre cultura, mancare [mancare in special =p~ ah Ana mersi pentru retete], obiceiuri, iar Ana are un stil de predare just lovely. Daca as fi avut o profa de genul la liceu, acum eram undeva mult mai sus. Nu ai cum sa nu o adori pe Ana-sensei <333
Motto ganbarimasu.
Mitzule , benkyou ganbatte kudasai!!!
Sensei, multumesc ca ai venit sa ne susti
m-am bucurat asa tare parca imi mai crescuse entuziasmul cu inca jumatate :X:X:X de abia astept sa ne vedem miercuri la cursuri <333
Nu puteam lipsi de langa voi:))). Am pus poze cu voi la sectiunea “Evenimnte japoneze”
Nu stiu de unde a venit dorinta mea de a studia limba japoneza. Sigur nu de la anime-uri. Mi-am dorit acest lucru pentru prima data in clasa a 8-a. Am asteptat totusi sa dau examenul de admitere, apoi am cautat pe cineva care sa ma ajute sa-mi indeplinesc visul.Am gasit-o pe Ana Maria, o persoana calda si placuta, si de asemenea un extraordinar profesor. Am indragit-o imediat. A stiut inca de la prima lectie sa ne prezinte intr-un mod captivant cam ce ar presupune studiul acestei limbi. Ne-a facut sa avem incredere ca o sa reusim sa intelegem si sa aprofundam o limba total deosebita de ce studiaseram pana atunci. Japoneza e o limba superba, e grea, dar este logica, iar placerea cu care mergem de fiecare data la cursuri se datoreaza Anei. Orele ei nu sunt “aride”, ca la scoala, suporturile de curs sunt placute, si, de asemenea, ne prezinta foarte multe despre cultura japoneza.
Nu ştiu când au început să-mi placă lucrurile legate de Japonia. Când eram mică nu făceam distincţie între ce e chinezesc şi ce e japonez. Ştiam ca e o diferenţa dar îmi era necunoscută. Mă fascina orice era legat de cultura lor (muzică, mancare, arte marţiale etc). Când aveam 11 ani am descoperit un anime care a marcat “îndragostirea” mea inevitabilă şi iremediabilă de Japonia: Naruto. Cumva, fără să-mi spună nimeni, am ştiut că e japonez (când am constatat asta încă mă uitam la Naruto dublat). La scurtă vreme am descoperit postul Animax unde am văzut si alte animeuri, învaţând astfel multe cuvinte. În vacanţa de vară dintre clasa a VII-a şi a VIII-a am mers, împreuna cu o prietenă, la nişte cursuri la Şcolala Japoneză din Bucureşti, dar apoi a început şcoala şi nu am mai putut să merg. În clasa a IX-a am fost foarte surprinsă să aflu ca în clasă aveam un număr neînchipuit de mare de colegi care doreau să înveţe japoneza. Astfel una dintre colegele mele a găsit acest site şi a luat legătura cu Yanagi-sensei care este o profesoară excelentă. Sunt abia la început dar îmi voi da silinţa sa învaţ această limbă superbă şi cu siguranţă voi reuşi cu o profesoară atât de bună.
Imi este foarte clar cand a inceput pasiunea mea pentru Japonia. Eram in clasa a doua si mi-a trecut prin cap… “Hei, daca tot ma uit la atatea animeuri, ce-ar fi sa mai prind si cate un cuvant?” Si de atunci m-am tot gandit la cat de minunat ar fi… Eram sigura ca a invata japoneza m-ar face sa ma simt speciala, caci nu este o limba accesibila tuturor, chiar daca, in ultima vreme, a devenit din ce in ce mai populara.
Pe langa super-mediatizarea culturii japoneze in zona artei digitale, care se intampla sa fie un alt hobby al meu, au mai existat multe ocazii de a observa esenta sufletului japonez, care continua sa ma fascineze. Este ceva unic.
In 2011, un grup de colege foarte entuziaste mi-au propus sa mergem impreuna la un curs de japoneza. Soarta imi batea la usa (oricat de clichee-at ar suna). Am luat legatura cu Yanagi-sensei si am inceput meditatiile.
Orele sunt dintre cele mai placute, mediul perfect in care sa inveti de dragul pasiunii.
Astept intotdeauna plina de nerabdare urmatoarea lectie, pentru ca stiu ca ma va duce cu un pas mai aproape de inima Japoniei, sufletul Tarii Soarelui Rasare, minunata sa limba.
Se pare ca sunt foarte multe persoane carora le place cultura Japoneza.Si eu sunt pasionata,desi nu stau in Bucuresti, caut pe internet tot felul de materiale de la facultati si manuale specializate pe anumite site-uri pt a invata singura aceasta limba.Daca imi poate spune cineva de unde pot face rost de materiale pt incepatori downloadabile de pe intret va rog frumos sa-mi spuneti.Din cate am citit mai sus,Ana Maria 先生 pare a fi o profesoara foarte indragita si mi-as dori foarte mult sa fac meditatii cu dansa , dar din pacate locuiesc in Fetesti,Ialomita si am doar 15 ani si nu pot calatori singura pana acolo.日本がんばってくださいね~!<3
Of, Doamne! Ce trece timpul. Si cand ma gandesc ca parca ieri ma uitam la Bleach pe Animax. Pentru mine, limba japoneza a devenit ca o materie usora, pe care o pot invata cu drag n_n. Atractia mea asupra majoritatii lucrurilor ce tin de Japonia este datorata postului de televiziune Animax. Dupa ce l-am descoperit acum vreo 6 ani, nu ma mai saturam sa ma uit. Apoi, am descoperit celelalte lucruri frumoase ale Japoniei: manga, mancaruri, hainele, muzica si lista poate continua. In urma cu 2 ani mi-am spus: ia hai sa ma apuc sa invat si ceva din limba asta. Pe atunci am incercat sa fac ce as putea mai bine pentru a invata mai usor carcterele si expresiile dar pur si simplu nu le retineam. Dar dupa ce anul trecut am descoperit-o pe Sensei lucrurile au devenit mult mai usoare si mai placute. Cu Sensei lectiile sunt placute si foarte interesant pe deasupra. Poti invata multe lucruri folositoare in viata de zi cu zi a japonezilor. Ii multumesc mult si sper sa aiba cei mai buni si mai ascultatori elevi mereu. Arigatou gozaimasu, Sensei! すきです、先生! n__n
eu stiu aproape jumatate din limba japoneza… e foarte usor! Nu am avut nici un profesor dar mi-a fost foarte usor sa invat. Studiez japoneza de la 8 ani iar acum am 13. Mi-a fost foarte usor sa retin! Imi plac si obiceiurile lor…totul.
GAMBAT KUDASAY! SAYOUNARA
Dupa ce am citit comentariile tuturor am decis sa scriu si eu unul ! Am 14 ani , sunt din Bucuresti , iar de 3 ani sunt pasionata de limba japoneza . Cand eram mai mica ( cam 8-10 ani ) urmaream desenele de pe Animax ( renumitul canal cu anime-uri ) , dar le consideram ca orice desen , pana cand am crescut si am inceput sa urmaresc anime-uri in particular . De un an am inceput sa citesc manga care m-a captivat atat de tare incat am inceput sa raman fara capitole de citit
! Oricum , am inceput sa ma interesez de Japonia ca tara , cultura , obiceiuri , mancare si traditii . Am fost uimita cand am vazut cate lucruri interesante sunt in Japonia , asa ca m-am interesat de un loc in capitala unde as putea sa invat limba japoneza ! Acum 4 sau 5 luni am gasit un curs online si mi-am lasat adresa de email ca sa fiu contactata , dar nu s-a intamplat nici pana in ziua de azi . . . Am fost putin suparata si m-am lasat , dar flacara nu s-a stins , asa ca am cautat iar si astazi am gasit acest site ! Am ramas surprinsa cate pareri placute si cate activitati ati facut si m-am decis sa incerc . Asa ca voi trimite doamnei Ana Yanagi un email cu cateva intrebari in legatura cu inscrierea mea , orarul si altele . Va multumesc 
.